Cursa infernala (+18)

Cap. 14

          Se pare ca Isa s-a tinut de cuvant si l-a tinut jos cat am facut dus, acum m-am trantit in pat si incerc sa adorm. Stiu ca este devreme dar ultimele zile au fost incarcate si ma simt obosita, este sambata seara deci e petrecere pe la cineva de pe pista. Insa prefer sa dorm de data asta, incet incet imi pica pleapele si adorm cu gandul ca mai am de rezolvat o gramada de probleme.

      Zori zilei isi fac prezenta in camera si eu ma pisicesc in pat in incercarea esuata de ma trezi. E duminica, singura mea zi libera din saptamana. Normal daca eram acasa ma duceam sa fac cateva ture de cartier dar acum ma duc sa fac cateva ture de pista. Ma ridic inca somnoroasa, dau jos toate hainele de pe mine si intru sa fac un dus, cu apa aproape rece. Nu insist prea mult, ma sapunesc bine si ma clatesc, imi sterg bine corpul si ma duc sa ma imbrac. Una bucata pantalonii scurti negri, una bucata tricou alb larg, una bucata bustiera si logic lenjerie, dar sa nu uitam de tenesi. Cobor jos si nu gasesc pe nimeni in bucatarie sau in living, poate sunt pe terasa. Ies din garaj si ma indrept spre pista in pas alert, fac trei patru ture si ma asez in mijlocul drumului turceste. Privesc cerul senin  si zambesc, azi ma simt linistita, calma, impacata sufleteste. Ma ridic si merg inapoi la garaj, ii gasesc pe toti in  spate cu dozele de bere in mana si razand.

   - Hei spuneti-mi si mie gluma sa rad si eu ! le strig inca de la distanta.

   - Ohoo te-ai trezit ce bine acum suntem aproape toti ! tipa Mike.

    - Dece aproape toti, cine lipseste ? intreb cand ajung langa ei.

    - Daris a plecat, a zis ca trebuie sa ajunga acasa ! zice Isa. A dormit toata noaptea pe canapea apropo.

   - Poftim ?

   - Dap cam asa, i-am spus sa nu urce in camera ca faci dus si el cred ca a inteles gresit si a refuzat sa doarma sus, cu  tine ! isi arcuieste sprancenele sugestiv si merge langa Andy ce ii repara masina.

      Ma trantesc pe un scaun si iau sucul de portocale de pe masa si imi pun in pahar.  Ziua asta pe cat de linistit a inceput pe atat de intensa o sa fie. In seara asta trebuie sa doboram un camion plin cu arme, treaba nu e asa grea am mai facut asta de multe ori dar acum avem concurenta. Mai este cineva interesat de armele din camion nu il invinovatesc sunt a dracu de scumpe pe piata neagra.

    Sa va explic de unde vin armele. Acestea sunt fabricate si duse in tarile unde inca se mai sustin razboaie echipelor NATO ori sunt trimise in diferite parti ale lumii. Aici intervenim noi, care facem disparute unele camioane cu arme si le vindem. Cui ? Partii adverse, teroristii ! Stiu ca o sa fiu judecata si bla bla bla... ca cu ajutorul meu si a altora ca mine multi oameni nevinovati mor. Dar sa nu uitam ca la fel ca si animalele noi oamenii avem instinctul de supravietuire. Indiferent ca furam o paine sa ne umplem cu ceva stomacul ori ca ne implicam in jaf armat nu e o diferenta prea mare. Plus de asta acum as fi moarta daca nu ma implicam, nu ca as fi fost obligata dar cand am facut 18 ani orfelinatul nu m-a mai tinut si am fost trimisa pe strazi fara sa le pese. Deci ori ajungeam curva ori eram o drogata ce murea de supradoza  ori intram in lumea asta. So ce puteam alege. 

       Revenind in prezent  inca imi urmaresc prietenii cum se distreaza. Nu vreau  sa le stric bucuria dar avem treburi mai importante de facut. In primul rand planul de atac, trebuie sa il planificam cu totii, chiar daca eu le cunosc stilul de a conduce si de a ataca cu totii sunt inteligenti si vin cu o idee ajutatoare mereu. Oftez si ma ridic de pe scaun strigandu-i sa vina la masa.

     - Dupa cum bine stiti in seara asta avem treaba deci trebuie sa batem fierul cat e cald ! Trebuie sa facem un plan de atac, in seara asta avem companie deci trebuie sa fim  vigilenti.