Masca

Noaptea...rece si intunecata ca inima mea.
Realizez ca sunt singura...intr-o casa necunoscuta. Privesc pe geamul cu un strat inimaginabil de praf, simt cum sangele imi curge prin vene desi inima mea e moarta. Sunt doar eu si cel mai bun prieten, care m-a inteles mereu...un mic cutitas.
Ma gandesc...oare cat rau as putea provoca? Cat de multa suferinta si frica ar trece pe spinarea tuturor oamenilor care efectiv fac discriminari??
Ma intreb...imi voi da seama vreodata cine sunt ei, dar mai ales cina sunt eu?!