intro.

"Doar silueta ei întunecată prinzând contur în lumina lunii mi-a transmis fiori. Eram paralizat, privind de jos, cum totul în jur cedează în prezenţa ei. În mine inima bătea, pompând alert sânge, parcă încercând să mă menţină în viaţă. Era periculoasă, trebuia să-i ascult, să nu mă amestec în viaţa ei. Un vid sinistru, mult prea întunecat chiar şi pentru un suflet pribeag precum al meu. Avea să devină otrava ce mi se turna în gură. Zâmbetul acela roşu şi ţipător mă cutremurau, mă sleia de forţă vitală, vrând parcă să mă arunce în hăul nălucilor. O femeie cu sânge negru precum ea nu îşi iroseşte timpul cu un bărbat..."

*imaginea coperţii nu îmi aparţine.
toate drepturile rezervate © 2015 by _xenomorphius