Description
,, Ne-am așezat amândoi pe una din băncile de pe marginea pontonului și am tăcut în același timp. Eu nu puteam să-l privesc, însă el nu își mai lua privirea de pe chipul meu. Am oftat adânc și am privit în față cum marea se liniștea. O adiere călduroasă îmi deranjează câteva fire de păr și le poartă ușor în aer. Era o admosferă liniștită, ca atunci când ne-am întâlnit prima oară. -Nici nu știu cum îmi e mai rău: cu tine sau fără tine. Am afișat un mic zâmbet înfrânt. Chiar dacă nu-l priveam, știam că acum zâmbește larg, auzind cele spuse de mine. El știa că eu aveam să-i spun asta pentru că știe că este slăbiciunea mea. -Ciudat...Am impresia că tu de fapt fugi de fericire. Știe exact cum să-mi răspundă și deși eu îi aruncam în față că nu mă cunoaște și că nu o va face, el mă cunoștea. Mă cunoaște cel mai bine. -Sunt lucruri pe care le poți avea doar dacă stai departe de ele. Făcând greșeala să le cauți, le pierzi. -Crezi că m-ai pierdut? -Cred că m-ai pierdut. Mi-am întors privirea către el și îi revedeam pierduții ochi gri. El zâmbea. Eu nu zâmbeam. Am oftat din nou și am afișat și eu un zâmbet slab. -Ce ți s-a întâmplat? Tu nu erai așa. Remarcă ,dar remarcă abia acum. -Tu mi te-ai întâmplat. Tu m-ai făcut așa. A tăcut îngândurat. Nu mai zâmbea, doar mă privea. "
Bujor
