Scrisoare catre un om curajos...

Draga omule curajos,
Spune! Cum ai reusit, sa treci de toate incercarile, sa inchizi usa suferintei, sa mergi tot timpul mai departe? A durut, sa vezi cum vietile se sting in fata ochilor tai? Sau te-ai obisnuit? Oricum, nu stiu cum ai reusit...
Aici nu e vorba de curajul cu care te duci in lupta, ci de curajul pe care il ai atunci cand vezi ca totul se intuneca, se sfarseste, iar tu iti iei inima in dinti, te duci singur, prin bezna nesfarsita, pana la lumanare si o aprinzi... Nu oricine are curajul sa infrunte singuratatea si sa se ridice, sa mearga mai departe. Cei ce incep un nou capitol, fara sa stea, sa se framante, acei care nu sunt infricosati de intuneric, aceia sunt oameni curajosi. Nu-i asa, draga omule curajos?