Description
Prolog Toate povestile isi au finalul lor fericit, toate depind de printi frumosi pe cai albi, gata sa salveze frumoasa printesa aflata la ananghie. La inceput am crezut ca si povestea mea este la fel, mi-am asteptat printul sa vina sa ma salveze, dar acesta nu a venit niciodata. Sunt printesa regatului de Est sau Regatul Rasaritului, unica mostenitoare a unui rege tiran si a unei regine care a cazut prada unei boli de zece ani. Imi amintesc vag cum e ca mama mea sa mearga, sa se plimbe prin palat, sa danseze la baluri. De-a lungul timpului destule femei au trecut pragul acestui castel incat uni servitori au uitat de regina lor. Mama mea, o femeie frumoasa, blanda si cu un suflet mare a fost cea care a tinut acest popor viu, ea organiza baluri, festinuri de tot felul, avea grija de saraci, asta pana cand o anumita boala nestiuta de nimeni i-a cuprins corpul si astfel a cazut la pat, fara niciun simptom decat picioarele ca de piatra. Se spune ca regatul nostru a fost cel mai bogat dintre cele patru, cu munti plini de aur, paduri bogate in caprioare, fazani, porci mistreti si culturi vaste de bumbac sau porumb. Suntem singurul regat care nu are iesire la marea Alba, dar asta nu ne-a impidicat pe vremuri sa facem comert cu orice, cel putin asta scria in cartile de istorie, nimeni nu mai vorbeste de acele vremuri de mult apuse.
Capitolul 1
