VOL. I PARTEA I Interiorul locuinţelor rurale româneşti în secolul al XIX-lea

Printre primele dovezi asupra existenţei mobilierului pe teritoriul tării noastre se număra unele piese de lut ars rămase din epoca neolitică (cultura Gumelniţa); ele redau, într-o anumita măsură, mobilierul ţărănesc de astazi (masă, scaun).

Dintre factorii care au determinat evolutţa şi diversificarea interiorului ţărănesc, amintim: nevoia de confort care a dus la mărirea spaţiului de locuit (prin construirea altei încăperi, prin transformarea tindei sau a cămării în odăi de preparat hrana, prin construirea unei cămări etc.); îmbunătăţirea condiţiilor de dormit şi de luat masa (introducerea patului cu saltele şi a mesei dreptunghiulare înalte în locul celei rotunde joase); influenţa arhitecturii culte, laice şi religioase. A existat iniţial o legătură organică între spaţiul de locuit şi amenajarea acestuia, interiorul constituind de la început un ansamblu unitar.