---

O pereche de ochi întunecați, păr precum smoala și trup de zeu, așa arată cel mai mare păcat al meu.

Un păcat atât de murdar ce nu mi a atins doar trupul ci și sufletul.

"-Nu ți cere niciodată scuze pentru cum te simți.Nimeni nu poate controla cum se simte.
Soarele nu își cere scuze că este soare.Ploaia nu și cere scuze că a căzut.
Sentimentele sunt pur și simplu."

Cuvintele sale se lovesc intr un mod violet de pereții minții mele.

Dacă sunt pur și simplu de ce ai ales să fugi Hades atunci când ți le am mărturisit ?

Ai fost doar un înger ce a trăit în grădina diavolului.
Aripile ți s au frânt, au ajuns doar niște cioturi.
Plângi cu lacrimi amare, ducându le dorul.
Însă în locul acelor aripi se nasc altele doar ca de aceasta dată sunt negre.
Le privești pentru scurt timp iar apoi te ridici și ți scuturi genunchii în timp ce continui drumul pe care ai ales să mergi, pe care de una singură l ai ales știind că o să fie dificil să l parcurgi.

În locul lacrimilor se naște un zâmbet.
Un zâmbet ce nu promite nimic bun însă nu ți pasă, continui să mergi .

Un alt înger pe care l am corupt și nu simt nicio remușcare.
Dar este singurul înger ce a ales să continue drumul pietruit de mine.

S ar putea să mă prindă din urmă.

Conținut destinat adulților.

Copertă realizată de @yoonymi

Anul publicării:10.04.2021