Description
Ma uitam la el cum o saruta pe Juliet in timp ce se uita la mine cu acei ochi ai sai, ochi care m-au facut sa cred ca pot sa ma indragostesc. Rupe sarutul si isi ia ramas bun de la iubita sa. Dupa ce ea paraseste camera Andy se indreapta spre mine. Ochii sai patrunzatori ma atintesc, vedeam ura lui fata de Juliet. Simteam ca intre ei nu mai merge de mult si simplul fapt pentru care sunt impreuna este ca el lea promis parintilor ei ca intr-o buna zi, ei se vor casatori. "Carter, eu.." il opresc din vorbit punandu-i mana peste gura. "Nu mai vreau scuze." nu mai suportam. Mereu scuze. Mereu. Intotdeauna cand Juliet era la mijloc, eu eram de vina. Am incercat sa ii explic ca iubirea noastra nu este posibila, insa el nu vrea sa ma inteleaga, si lupta cand stie ca nu are pentru ce. "Nu mai vreau scuze. Imi pare rau, insa de data asta sa terminat." spun rece intorcandu-i spatele. "Te rog asteapta.." Striga el din urma, insa nu mai puteam. Am suferit prea mult. Am 18 ani am toata viata inainte, nu voi ceda in fata uinui barbat care nu stie ce vrea. Am parasit camera indreptandu-ma spre parter. Azi voi parasi de tot America. Acum ca sunt majora nimeni nu ma mai poate controla. Ma voi muta inapoi in Londra, chiar daca voi parasi viata asta uimitoare. "Carter...." niste tipete se auzeau in spatele meu, acompaniate de niste zgomote traumatizante, parca cineva incearca sa demoleze casa. Acum nu mai conteaza, nu mai pot sa astept. Sau pot si nu vreau?
Wait! (Andy Biersack -FanFiction)
