Prolog

Uneori e mai bine să te lași dus de furtună decât să lupți contra ei.
Asta e ceea ce face și Zora când se trezește la mijloc, într-un război al orgoliilor și al unei moșteniri de care nu avea habar, dar care îi revine.
Când cel pe care îl iubește și îi este soț de puțin timp se dovedește a fi un trădător ce îi ajută unchiul să obțină averea, fata se hotărăște să lase tot în urmă și să se îndepărteze.
Durerea o transformă pe fata cu zâmbet inocent și privire caldă într-o cu totul altă persoană, iar reîntoarcerea ei după câțiva ani nu face decât să stârnească o altă furtună pe care fata e gata să o înfrunte acum.